Într-o hotărâre recentă (Cauza C-323/24, Hotărârea din 18 decembrie 2025), Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat condițiile de protecție a desenelor și modelelor industriale comunitare, abordând distincția fundamentală față de dreptul de autor și influența „tendințelor modei” asupra caracterului individual.
Litigiul a opus DeityShoes, S.L. societăților Mundorama Confort, S.L. și Stay Design, S.L., având ca obiect modele de încălțăminte create prin personalizarea unor componente prestabilite din cataloagele unor furnizori chinezi. Problema juridică centrală a fost dacă simpla combinare a unor elemente preexistente, urmând trendurile modei, poate beneficia de protecție.
Iată principalele statuări ale Curții:
- Absența cerinței unui „grad minim de creație”
Curtea a tranșat că protecția desenelor și modelelor industriale este distinctă de cea a operelor protejate prin drept de autor. Sistemul Regulamentului nr. 6/2002 protejează „aspectul exterior” al unui produs, nu ideea sau creația artistică din spatele acestuia. Mai mult, condițiile de protecție sunt limitativ prevăzute: noutatea și caracterul individual. Legiuitorul nu a impus condiția suplimentară ca desenul să rezulte dintr-o veritabilă activitate de creație sau dintr-un grad minim de creație.
Spre deosebire de noțiunea de „operă” (care implică alegeri libere și creative ce reflectă personalitatea autorului), desenele industriale au un caracter utilitar și vizează producția de masă. Protecția lor se bazează strict pe comparația impresiei globale produse asupra utilizatorului avizat.
- Utilizarea componentelor prestabilite din cataloage
Faptul că un designer nu creează produsul de la zero, ci utilizează elemente preexistente, nu exclude automat protecția.
Împrejurarea că desenele prezintă caracteristici prestabilite în cataloagele furnizorilor și că modificările aduse sunt doar punctuale (ex: alegerea tălpilor, cataramelor) nu se opune, în sine, recunoașterii caracterului individual. Relevanța o are rezultatul final, anume dacă impresia globală diferă de cea a modelelor anterioare.
- Tendințele modei nu limitează libertatea autorului
Un punct esențial al hotărârii vizează argumentul conform căruia respectarea tendințelor modei ar limita libertatea de creație, justificând astfel protecția chiar și în cazul unor diferențe minore. Curtea a respins acest argument.
Moda nu este o constrângere tehnică. Caracteristicile legate de modă sunt efemere și subiective, spre deosebire de constrângerile tehnice sau legale care sunt ineluctabile. Tendințele nu prestabilesc în mod necesar caracteristicile unui produs.
Așadar, tendințele nu limitează gradul de libertate al autorului; dimpotrivă, libertatea îi permite autorului să inoveze în cadrul tendinței sau să se distanțeze de ea. Prin urmare, diferențele minore nu sunt suficiente pentru a conferi caracter individual doar pentru că produsul respectă o modă.
- Utilizatorul avizat și percepția tendințelor
Curtea a analizat dacă elementele care rezultă din tendințele modei au o importanță redusă în ochii utilizatorului avizat (fiind considerate banale). S-au reținut, în esență, următoarele:
Utilizatorul avizat are o vigilență deosebită și cunoștințe extinse în sector. Faptul că anumite elemente sunt „la modă” nu îi scade atenția.
Chiar dacă anumite elemente sunt omniprezente pe piață din cauza trendurilor, ele nu au o importanță mai redusă în evaluarea impresiei globale. Caracterul individual se apreciază obiectiv, prin diferențiere față de anterioritate, independent de succesul comercial sau estetica trendului.